Poveste pentru oameni mari

 A fost odată un împărat, care dorea să cucerească tot, să stăpânească tot ţinutul pe care îl vedea cu ochii. Îl chema Durere – Vodă şi nu avea alt gând decât să fie împărat absolut. Doar că ţinutul pe care îl voia era locuit de diferite triburi, care trebuiau învinse. Până acum nu reuşise decât puţin din acest vis de mărire, aşa că într-o zi un înţelept de la curte i-a zis:

-         Mărite împărat, de săptămâni întregi mă tot gândesc, socotesc şi mă uit la stele să văd ce ai putea să faci pentru a birui.

-         Te ascult, înţeleptule! spuse Durere – Vodă, atent la bătrân. Grăieşte!

-         Apăi..., eu cred că trebuie să câştigi nu cu forţa, ci cu mintea. Cu înţelepciunea.

-         Continuă înţeleptule! deveni brusc atent regele. Cum ai spus că te cheamă?

-         N-am spus... mă numesc Orgoliu Alb. Şi slujesc la curte de ani buni. Numai că n-aţi băgat de seamă...

-         Ei, hai, să auzim ce ai de spus!

-         Împărate, trebuie să găseşti o armă mai eficientă. Nu e de ajuns că oştenii supuşi se aruncă în luptă, trebuie o strategie. Minim de efort cu maxim efect!

-         Şi care ar fi acea armă? întrebă curios împăratul, sprijinindu-se în bărbie gânditor.

-          Tocmai la asta mă gândesc de săptămâni întregi! Şi m-am gândit să facem un concurs, dacă veţi fi de acord.

-         Ce fel de concurs? Înţeleptule, sper că nu te ţii de glume, am treburi mai importante de rezolvat la curte! se încruntă Durere – Vodă.

-         Iertare şi milă! Majestate, am invitat câteva arme, vom vedea care din ele este mai ucigătoare.

-         La ce te-ai gândit? Sunt numai ochi şi urechi!

-         Păi am chemat: un glonţ, un arc cu săgeţi, o piatră, nisipul fierbinte, cuţitul, sabia, un tun. Să vedem care face cele mai mari răni!

-         Avem şi cobai înţeleptule? Carne de tun avem?

-         Avem, Sire, spuse mândru înţeleptul. Avem din rândul supuşilor. Şi mai am un sac aici.

-         Ce ai în sac, maestre Orgoliu Alb?

-         Împărate, dacă nu vă veţi da verdictul că una din armele chemate aici, la competiţie, face cele rănile cele mai adânci, ca să doboare ţintele, vom desface sacul. Vom vedea la sfârşit.

-         Înţeleptule, nu ştiu ce joc faci aici, dar îmi place! Să aflăm ce armă ne trebuie pentru a putea răni cel mai adânc. Să înceapă!

 

Şi competiţia a început. După 3 zile şi trei nopţi, înţeleptul, după ce a cântărit cele ce se întâmplaseră, îi spuse Împăratului Durere – Vodă:

-         Împărate, glonţul ucide, dar puţini oameni. Apoi, nu avem atâtea arme de foc câţi oşteni, iar praful de puşcă nu e de ajuns. Nu e suficient pentru provocarea de răni adânci!. Săgeţile din arcuri sunt mai slabe ca gloanţele, chiar dacă le punem în vârf otravă. Nu au o bătaie prea lungă, iar unii din cei care se împotrivesc au scuturi. Trebuie să facem rău altfel!

-         Continuă, înţeleptule! spuse regele conectat la judecata bătrânului.

-         Piatra e mai bună decât arcul, dar tot mai slabă ca gloanţele. Piatra nu omoară, ea doar răneşte şi slăbeşte puterea potrivnicilor... Nisipul fierbinte trebuie să îl arunci în ochi, de aproape, trebuie iuţeală, nu-l poţi folosi de departe. Cuţitul şi sabia se folosesc tot de aproape. Apropierea de ţinte ne poate face vulnerabili, ei pot fi mai puternici în lupta corp la corp.

-         Am înţeles, zise împăratul. Vrei să folosim tunul! spuse luminat Împăratul. Care este eficienţa lui? Ce concluzii ai tras?

-         Majestate! Nici tunul nu e o armă suficient de suplă, de mobilă. Toate aceste arme fac rău, dar omoară în mică măsură şi nu ucid în profunzime. Vă propun să deschidem sacul.

-         Să-l deschidem, înţeleptule, dacă aşa spui. Ce este în sac?

-         Ce am în sac, spuse bătrânul Orgoliu Alb, face dezastru între cei ce ni se opun. Demolează puterile celorlalţi, îi îngenunchiază şi le va provoca răni care se vor vindeca greu sau niciodată. Este arma prin care se face răul cel mai profund. Odată aruncate, nu se vor mai întoarce, aşa cum nici mortul nu se mai întoarce de la groapă.

-         Înţeleptule, nu mă mai face să aştept, spuse Durere-Vodă. Cum obţinem ceea ce vreau: durerea cea mai mare, care să mă facă să am un imperiu întreg? Care este răul cel mai zdrobitor, cu ce se poate face răul cel mai adânc? Ce ai în sac?

-         Cuvinte...