Nimeni

 

Nu mai are nimeni nevoie de mine.

Nici raza lunii,

Nici frunza moartă

Sau bucăţile de amânare căzând.

Pângând,

Încerc să-mi aşez disperarea pe hartă,

Ca şi cum aş lega două funii.

Dar se rup de fiecare dată.

Aştept ceva

Şi parcă nu mai vine.

 

Nu mai am nevoie de nimeni,

În afară de Dumnezeu.

Şi nu mai are nimeni nevoie de mine.

Nici măcar eu.