Mai bine aş muri în astă noapte,
Ucide-ţi-mă, gândurile mele!
Ai spus că moartea mea ascunde șoapte
Ce urlă între carne şi piele.
Ai spus că aş salva destine
Cu moartea mea uşor convenientă,
Şi-ar injecta cu toţi curaj în vine
Visată – gravă, viaţa inocentă.
Eu – salvator de vieţi întâmplător
Cu moartea mea cerută dintr-odată
Accept să mor şi nu vreau nicio plată
Decât un sfert de plânset şi de zbor.
Ai spus că un infarct ar rezolva
Viețile din jur să fie roz.
Un alb pătat doar scris pe mucava
Dar murdărit de sus-ul din alcov.
Nu mă predau –şi ştiu - la niciun for!
Spre disperarea așteptării tale.
Nu mă predau şi nu vreau ca să mor
Din contră, o să inventez petale!
